Din Ilva Mică, Someşul se strecoară printre anini şi sălcii, la umbra pădurii din dreapta, lăsînd calea ferată să-i ţină tovărăşie prin lunca largă de pe malul stîng pînă la intrarea în Feldru, unde podul de peste rîu hotăra limita veche ima­ginară de viaţă dintre peştii apelor de munte şi speciile mai puţin pretenţioase din apele de şes. în ultimele decenii, peş­tii albi au urcat sus pe rîu, iar limita dintre apa de munte şi cea de şes a fost stabilită la vărsarea Ilvei în Someş (1974).

Pîrîul Feldrişel (km. 43+), venit de sub Tarniţa lui Măr-cuş (1 036 m), nu dă aport de apă rece, avînd un debit foarte redus. Bazinul lui este în cea mai mare parte despădurit şi pastelat cu căsuţe cocoţate sus pe dealuri. Someşul coteşte spre stînga şi lasă loc de vatră largă aşezării ce se întinde pe dreapta lui pînă la vărsarea Văii lui Dan în rîu.

Este comuna Feldru, situată la altitudinea de 340 m, care face parte din cele 8 localităţi atestate documentar în anul 1440 (Maieru, Sîngeorz, Feldru, Rebra, Năsăud, Telciu, Zagra şi Mocod). în centrul comunei este ridicată o statuie repre-zentînd pe Vasile Naşcu, luptător pentru drepturile grănice­rilor români de pe Valea Someşului.

Următoarea Localitate, aşezată în întregime pe malul stîng al Someşului, o formează Neposul, pe numele ei vechi Văra-rea. In dreptul kilometrului 38,9, un pod de lemn, acoperit, adevărată operă de arhitectură, trece peste rîu în comună.

Se spune că în anul 1773, Iosif II, pe atunci regent la tronul condus de Măria Tereza, a vizitat Transilvania şi în­deosebi zona regimentului românesc de graniţă, intrînd prin curţile ţăranilor, spre a se convinge de starea acestora.

Impresionat de portul şi limba asemănătoare cu cea a ro­manilor, precum şi de numele localităţii Salva — împăratul roman a exclamat „Salve, parva Romuli nepos" (Fii salutată micuţă nepoată a lui Romulus) — trei sate grănicereşti au primit numele cuvintelor exclamate de împărat: Strîmba a devenit Romuli, Lunca Vinului a devenit Parva, iar Vărarea, Nepos.

Neposul este păstrătorul unor tradiţii culturale prezente în folclor şi obiceiuri. Nunta se desfăşoară aici de la momen­tele premergătoare cererii în căsătorie pînă la sărbătorirea ei, după datini care atestă înţelepciunea şi simţul artistic al acestui popor descendent din daco-romani.